♥˙·♥Romania Anime♥●·˙♥
O primăvară ca-n poveşti!
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
♥˙·♥Romania Anime♥●·˙♥ | Inregistrare | Login
POZE ♥˙·♥ROMANIA ANIME♥●·˙♥
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
Bianca xxx
 | Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
25 - 43 ani |
|
Lithium
Moderator
 Din: Electric Chapel
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1481
|
|
Probabil ca nu multi au avut parte de asa ceva, insa mie mi se intampla asta, si nu imi place. Chiar daca am niste prieteni pe care ma pot baza, o familie unita si iubitoare si tot ce imi doresc, uneori simt acel sentiment de singuratate... Ca si cum nimeni si nimic nu se incadreaza in lumea mea.
E o stare tare ciudata. -_-
Voua vi s-a mai intamplat asa ceva?
_______________________________________
ART never comes from happiness.
"...cause I'm your superhero..."
|
|
| pus acum 11 ani |
|
Green Cloud.
♣ Kage ♣
 Din: Escape the Fate Army!
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 681
|
|
Categoric... Dar eu cred că e ceva normal pentru vβrsta noastră să simţim tot felul de chestii care mai de care mai ciudate. Şi eu aveam intr-o perioadă impresia că nimeni nu mă ξnţelege şi nimeni nu mă apreciază. Mă simţeam mai mereu criticată şi dată la o parte, dar apoi am realizat că asta se ξntβmplă deoarece mă aştept ca cei din jurul meu să ştie exact ce gβndesc, să fie exact ca mine, să le placă tot ce-mi place şi mie, etc. ceea ce e imposibil. Acum am ξnceput să mă obişnuiesc cu lumea ξn care trăiesc, ξn care cu toţii suntem diferiţi.
_______________________________________
Don't stop listening to rock 'n' roll. \m/
|
|
| pus acum 11 ani |
|
Anita.LilaRose
♣ Student Academie ♣
 Din: Subconstient
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 41
|
|
Eu de foarte multe ori am avut sentimentul asta. Mai ales de cand am renuntat la prieteni sau ei au renuntat la mine. Am avut parte de extrem de multe greutati si doar familia a fost aproape de mine, atunci cand au putut si ei. A fost cel mai ingrozitor sentiment cand mi-am dat seama ca eram complet singura, dar a trebuit sa ma descurc singura, pentru ca viata nu sta in loc pentru nimeni, asta e ceva ce a trebuit sa invat pe pielea mea. In fine, acum m-am obisnuit sa nu ma mai bazez pe absolut nimeni si cu sentimentul de singuratate, dar nu pot spune ca e ceva placut.
Asa ca, bucurati-va de prieteni cu grija si cat mai puteti, ca sa spun asa 
Scuzati, vorbeste pesimismul din mine, dar in acelasi timp si realismul
_______________________________________
Drowning in a sea called LIFE.
|
|
| pus acum 11 ani |
|
Lithium
Moderator
Din: Electric Chapel
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1481
|
|
Cred ca imi dau seama despre ce vorbesti...
In cazul meu, nu este vorba de prieteni. Nu am foarte multi prieteni, si nici nu imi trebuie. Am vreo 3, 4 si de incredere. Dar pur si simplu, uneori ma simt venita de pe alta lume, ca si cum fiecare e cu treaba lui, iar eu nu ma integrez in nimic.
_______________________________________
ART never comes from happiness.
"...cause I'm your superhero..."
|
|
| pus acum 11 ani |
|
Anita.LilaRose
♣ Student Academie ♣
Din: Subconstient
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 41
|
|
Da, te inteleg. De ceva timp incoace si eu am inceput sa cred ca parca sunt venita de pe alta lume, nu ma integrez in nimic si mi se pare ca absolut toata lumea gaseste ceva negativ in mine, care ii respinge pe toti. Mi s-au reprosat o multime de lucruri pentru ca sunt pesimista, dar mie imi place nu sa iau raul inainte, ci sa vad toate posibilitatile, chiar si pe cele rele. Doar ca nimeni nu a inteles asta pana acum.
_______________________________________
Drowning in a sea called LIFE.
|
|
| pus acum 11 ani |
|
Roberta
♣ Student Academie ♣
 Din: Aici.
Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 44
|
|
Am atat de multe idei amestecate incat s-ar putea sa ma repet.
1. Cunosc foarte bine sentimentul. La mine, problema e ca am multi prieteni, dar nu pot avea incredere in nici macar unul singur. Ca sa ma pot integra undeva, trebuie sa ma prefac ca sunt o alta persoana, sa-mi modific radical comportamentul pentru a putea fi inteleasa. Inca sper sa gasesc persoane care sa ma inteleaga in adevaratul sens al cuvantului, carora sa le pot spune ceva fara sa ma judece sau sa-mi reproseze ca n-au timp sau chef si sa-mi pot spune ideile tare si clar fara sa fiu numita "ciudata" si "neinteleasa". De ce am inceput sa vorbesc despre mine? 0.0
2. Singuratatea e un lucru cat se poate de normal. E o stare, care mie, in mod cat se poate de ciudat, imi place. Singuratatea ne deschide ochii, pentru un moment, si ne arata ca gresim traindu-ne viata in acest fel. Dar nu intelegeti gresit! De cele mai multe ori, singuratateatea face sa fii pesimist si sa nu poti gandi rational. Iti poate arata unele lucruri corecte, dar majoritatea sunt gresite, din punctul meu de vedere. Daca te deranjeaza ceva, spune-le celor care te deranjeaza. Daca nu te deranjeaza o persoana, ci e doar o stare de neinteles, fara cauza, incearca sa te gandesti la actiunile tale, la ceea ce ar fi putut provoca acest lucru si incearca sa-l schimbi. Nu te gandi ca nu esti inteles sau ca doar tu simti asta, nu fi egoist/a. Sunt multe persoane care sunt in aceasta stare si, spre deosebire de voi, nu au curajul sa recunoasca asta si se prefac ca sunt fericite.
Nu-i o problema daca simti ca nu te poti integra, ca esti de pe alta lume. Oamenii sunt diferiti.
Am ajuns intr-un punct pe care nici eu nu-l mai inteleg -.-".
SFAT: Ignorati comenatriul meu, va umple mintea cu aberatii.
Modificat de Roberta (acum 11 ani)
|
|
| pus acum 11 ani |
|
Lithium
Moderator
Din: Electric Chapel
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1481
|
|
Roberta, ma regasesc in comentariul tau. Ma refer, si eu ma integrez destul de greu, si am o gramada de fete. Sunt nevoita sa ma prefac ca lumea sa ma ccepte, fiindca adevarata "eu" e prea ciudata si prea enervanta sa fie acceptata de lume. Eu nu am multi prieteni, pot spune ca am vreo 4 [restul ii consider amici sau cunostinte, eu nu cred in termenul de "cel mai bun prieten"]. Nici unul nu a reusit sa ma inteleaga in totalitate, iar asta e tocmai ceea ce imi doresc cel mai mult. Singuratatea mea se datoreaza tocmai faptului ca nu sunt inteleasa, si ma simt singura printre ideile mele ciudate. Multi insa mi-au zis ca ar trebui sa gasesc o persoana cu o gandire asemanatoare cu a mea cu care sa impartasesc lucruri, experiente...
Stiu ca singuratatea e un lucru normal. Il vad la atatia adolescenti care se plang in ziua de azi ca sunt singuri, dar ma inoiesc ca singuratatea e atunci cand nu ai un iubit cu care sa te lingi [scuzati expresia, dar chiar ma enerveaza conceptul asta la culme]. Sunt atatia care se "lauda" ca sufera de singuratate, dar ei defapt nu stiu cat de groaznic e sa te simti singur. Mie nu imi place singuratatea. Simt ca am avut parte de prea multa iar, ce e prea mult, strica.
Iar in legatura cu diferentele dintre oameni... Da, oamenii sunt foarte diferiti... E un lucru cat se poate de bun, recunosc. Ar fi o lume monotona sa fim toti la fel. Dar ceea ce urasc eu este cat de usor pune societatatea etichetele de "nebun", "ciudat", "psihopat" si etc. pe oameni. Normal, majoritatea decide aici, din pacate. Urasc faptul ca ei ne impun un termen de "normal", "normalitate", pe care nici macar ei nu il pot defini in totalitate. Dupa mine, nu exista normalitate in lumea asta, cum nu exista nici nebunie. Dar bineinteles, fiecare vedem lucrurile ciudat.
_______________________________________
ART never comes from happiness.
"...cause I'm your superhero..."
|
|
| pus acum 11 ani |
|
|
Moony691
♣ Student Academie ♣
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 14
|
|
'neata!
[scuzati geventualele greseli, obisnuiesc sa fur curent la ora asta]
Modificat de Moony691 (acum 5 luni)
|
|
| pus acum 10 ani |
|
mika-senpai
♣ Kage ♣
 Din: Coreea^^..
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 406
|
|
moony fura curent) doamne daca nu postai aici probabil nu as fi trecut cu vederea peste acest topic.
O rubrica interesanta dar nu e cam retorica? Adica..toti oameni se simt singuri uneori desi toti suntem unii langa altii, chit ca suntem straini pe strada sau impreuna in casa cu familia.
Ei bine eu nu am o familie asa unita si nici prieteni prea extraordinari langa mine fizic, sincer fizic sunt asa de singura incat nu va puteti imagina. Alo!! locuiesc singura, imi fac singura de mancare, si etc.
Dar sufleteste ma simt foarte unita si apropiata de prietenii mei din strainatate sau de aici, sau de pe forum sau de mama sau altii^^.
Ma simt din alta lume atunci cand eu sunt cam unica din clasa care ii plac animeurlei si asculta kpop, dar nonono...atata timp cat privim acelas cer suntem toti din aceeasi lume, animeurlei si kpop-ul mi-au schimbat viata in bine si ma fac mai fericita de ce sa fiu singura? trebuie doar sa crezi ca nu esti singura iar atunci totul va fi bine !!fighting!
Modificat de mika-senpai (acum 10 ani)
_______________________________________
  ^^
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
Moony691
♣ Student Academie ♣
Inregistrat: acum 10 ani
Postari: 14
|
|
Deci, pentru prima data in viata am facut ceva bun: am adus-o pe Mika la un subiect. Merit o bomboana, ca oase nu pot roade.
Mai departe.
Poate fi aceasta celebra singuratate un avertisment, ceva care sa ne determine sa fim putin mai sociabili? Adica nu e bine nici sa fii super-popular si sa depinzi de ceilalti, dar nici pustnic...
Dar ce se intampla cand tu ai incercat sa fii deschis si asteptarile ti-au fist inselate? Nu prea-ti vine sa te mai dezvalui, eh?
Ideea e sa traim. Cu mai multi sau mai putini oameni alaturi, dar macar sa fim noi insine, sa ne bucuram de nebunia, originalitatea si ciudatenia noastra.
Ma gandesc la faptul ca nu trebuie sa consideram perioada/sentimentul de singuratate o pedeapsa sau un lucru exclusiv negativ.
Daca am privi asta ca pe o discutie sincera cu noi insine? Ascultandu-ne vocea interioara putem descoperi multe despre noi, putem afla cat de puternici suntem.
Ma scuzati daca am vorbit ca un psiholog senil de la TV, dar ideea e ca, in loc sa ne simtim mizerabil doar fiindca stam cu noi insine, ce-ar fi sa ne bucuram de asta...?
Optimismul nu a omorat pe nimeni!
[Daca pana si eu sunt optimista... e grav  ]
|
|
| pus acum 10 ani |
|
mika-senpai
♣ Kage ♣
Din: Coreea^^..
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 406
|
|
Chiar am ras moony) am sa iti dau o bomboana sau un os daca tot vrei asa mult^^
Cine a zis ca esti un psiholog nebun de la tv? Ar trebuii mai multi oamenii sa gandeasca nu doar sa actioneze.[prost]
Optimismul e bun in masura corecta la fel ca pesimismul, realismul este bun dar trebuie controlat cu putin optimisc^^! ca altfel ne ducem....[cenzura]
_______________________________________
^^
|
|
| pus acum 10 ani |
|
|
Bugs
♣ Student Academie ♣
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 2
|
|
|
| pus acum 5 ani |
|